consoană vibrantă
/konˈso̯a.nə viˈbran.tə/Etimologie
Din consoană + vibrantă.
Definiții
- (și substantivat, f.) consoană lichidă care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea părții superioare a glotei, a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii.